Istoricul cartierului Crângaşi

În zona unde azi se întinde cartierul Crângaşi, în sec. al IV-lea, au fost găsite monede romane din timpul lui Valentinian I (364375 d.H.) şi un cuptor de ars oale.

O hartă statistică întocmită între 18281832, şi apărută în 1835, aminteşte despre un cătun neînsemnat, Crângaşi, cu maximum cinci gospodării.

La începutul sec. XX, acest cătun reprezenta o mică zonă locuită din apropierea râului Dâmboviţa, mai exact la graniţa dintre Bucureşti şi comuna Marele Voievod Mihai, ulterior comuna 16 Februarie.

În 1923, o parte din cătunul Crângaşi a fost inclus în teritoriul capitalei. În perioada dintre cele două războaie, dezvoltarea oraşului şi a vecinătăţilor a facut ca această zonă să fie înconjurată de câteva dintre cele mai importante parcelari din acea perioadă, cum ar fi Regiei, Herescu, Grant, situate pe teritoriul administrativ al capitalei, şi Costescu si Micescu, aflate în intravilanul comunei Marele Voievod Mihai.

În 1936, se pune temelia unei adevărate capodopere de arhitectură bisericească în stil neobizantin, Biserica Belvedere, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Sfânta Muceniţă Ecaterina proiectată în anul 1934 de către reputatul arhitect Ion Traianescu. Biserica a fost construită între anii 19361940 de Pr. Petru Şerpe care, în urma decesului soţiei sale, a intrat în cinul monahal şi a primit numele de Pavel Şerpe.

În perioada interbelică a Bucureştiul, Crângaşiul a făcut parte din Sectorul Negru al Capitalei, actualul sector 6, ştiind fiind faptul că, la momentul respectiv, Bucureştiul era împărţit în cinci sectoare, în cadrul a patru culori: galben, negru, albastru şi verde. Când s-a adoptat, în 1952, denumirea administrativă de raioane, sectorul 6 includea raioanele Gheorghe Gheorghiu-Dej şi o parte din raionul Lenin.

Între 1940 şi 1960, terenul din această zonă, mai puţin afectat de inundaţiile periodice (primavăra) ale Dâmboviţei, a început să fie ocupat în etape succesive de locuinţele individuale, din painată şi chirpici, ale unor familii sărace.

În 1946, se înfiinţează organizaţia de tineret a Partidului Naţional-Ţărănesc, din comuna Voievodul Mihai, aşa cum se numea atunci actualul cartier Crângaşi – Giuleşti. Această organizaţie ţinea de sectorul condus de domnul Ion Marinache şi a fost consolidată în timpul campaniei electorale din acelaşi an, numărând în jur de cinci-şase sute de tineri în circumscripţie, de la Podul Grant, cartierul Crângaşi, până la capătul tramvaielor 11 şi 2, la Giuleşti-Sârbi.

Începând cu anul 1960, pe loturile rămase libere, au început să fie ridicate primele blocuri de locuinţe pentru muncitorii din metalurgie, care au venit din Hunedoara în Bucureşti, pentru a lucra la sectorul de producţie al Institutului de Cercetări Metalurgice (ICEM) aflat pe malul Lacului Morii, de unde şi denumirea unor blocuri ca ICEM13.

În urma inundaţiilor din anii 70, Crângaşiul s-a numărat printre cele mai afectate zone.

sursa: Wikipedia

  1. Interesant :) Locuiesc in Crangasi si nu stiam aceste lucruri despre cartierul in care locuiesc.Multumesc pentru informatii!

Leave a Comment


NOTE - You can use these HTML tags and attributes:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>